Întrebarea de la care pornești

Obligația vizează operațiunile cu loc în România, dar locul nu e singurul criteriu. Și exporturile sau livrările intracomunitare pot avea locul în România. De aceea contează și cine e clientul: dacă e stabilit în România sau are aici un cod de TVA.

SituațiePe facturăÎn e-Factura
Servicii către o firmă din UE, cu cod de TVAFără TVA, „taxare inversă”Nu e obligatoriu: locul prestării e la client (art. 278 alin. 2)
Bunuri transportate către o firmă din UE, cu cod de TVA din alt statScutit, livrare intracomunitarăExcepție, nu se transmite
Bunuri exportate în afara UEScutit, export, cu dovezile de exportNu e obligatoriu pentru o firmă străină fără sediu în România și fără cod de TVA românesc. Dacă are unul dintre ele, verifică regula de mai jos
Client nestabilit, dar cu cod de TVA românesc, pentru operațiuni din RomâniaDupă regula operațiuniiDa, ca regulă, din 1 ianuarie 2026. Excepții: bonurile fiscale și livrările intracomunitare cu cod de TVA din alt stat. Îi dai clientului și factura direct

Ce verifici înainte de factură

  1. Codul de TVA al clientului, în VIES. Salvează rezultatul.
  2. Locul operațiunii. La servicii există excepții, de exemplu pentru imobile sau transport.
  3. Propriul tău cod. Pentru operațiuni intracomunitare ai nevoie de cod valabil. Dacă nu ești plătitor de TVA, poți avea nevoie de înregistrare separată.

Când transmiți o factură externă

Dacă trimiți în SPV o factură către un client străin, ai grijă la trei lucruri: codul real al țării în adresă, identificatorul clientului cu prefixul țării și încărcarea cu opțiunea pentru clienți externi. Altfel apar erori ca 1814 sau BR-RO-120.

Pentru contabil: operațiunile intracomunitare intră în declarația recapitulativă. Bunurile cu risc fiscal ridicat, cazurile cu sediu fix și vânzările către persoane fizice din afara României trebuie verificate separat.

Informare generală, nu consultanță fiscală. Pentru situația firmei tale verifică textele oficiale și întreabă-ți contabilul.

Surse